PatRIOTu’

Ieri a fost ziua în care românul şi-a amintit de conceptul de patriotism (definit ca sentiment de dragoste şi devotament fată de patrie şi de popor, statornicit în decursul istoriei.) A fost ziua naţională a poporului român. Ăla harnic, ospitalier, viteaz, optimist şi mereu fascinant. Mulţi s-au simţit patrioţi, au postat imnuri pe facebook, au făcut urări României, şi au fost mândri că sunt români. Eu nu prea spre deloc, ca-ntotdeauna. Şi nu, nu sunt dintre cei care cred că e mai cool să spui că-ţi bagi picioarele în ea de ţară, ci pur şi simplu nu am motive să fiu inundat de mândrie patriotică. Decât foarte rar.
Ce nu merge, de ce sunt aşa de dezamăgit? O ştiţi şi voi. Dar mă gândesc că poate dacă am fi mai competitivi, aşa, ca occidentalii, aş fi mai patriot. Competitivitatea are multe aspecte pozitive, naşte ambiţie, determinare, devotament, încredere, curaj, creativitate, succes, vitalitate etc. Dar şi competitivitatea asta are aspectele ei negative. Ceva se declanşează în creierele noastre şi, la un moment dat, în loc să cooperăm, funcţionăm unul împotriva celuilalt. Dar cred totuşi că o doză bună de competitivitate ar fi utilă.
Nu sunt singurul căruia patriotismul şi sentimentul naţionalist i se declanşează odată cu competiţiile sportive în care sunt implicaţi români. Fotbalul reprezintă probabil cel mai important izvor de patriotism pentru majoritatea românului. Probabil e cea mai sigură şi mai rezistentă în timp modalitate de a simţi ataşament pentru naţiunea asta. Aşa, din când în când, indiferent dacă pierdem sau câştigăm. De acolo îmi iau şi eu doza minimă de patriotism. Am avut şansa să particip la un meci de fotbal al Naţionalei României, meciul împotriva Lituaniei, din campania de calificare pentru Mondialul din Africa de Sud. Meci de tristă amintire, am pierdut cu un ruşinos 0 – 3. Însă atmosfera de pe stadion, acele câteva minute în care tot stadionul e unit şi cântă imnul ţării de-ţi creşte pipota-n tine sunt cu adevărat speciale. Le-am trăit şi eu. Deci se poate, există potenţial. Hai România!

Mai jos puteţi citi alte câteva păreri pe tema patriotismului:

<<De ziua naţională fiecare voce publică se simte datoare cu o vorbă, de regulă, înălţătoare despre patrie. N-am această tentaţie elogiastică. Mi-am pierdut-o. Mi-am pierdut-o sub celălalt regim din cauze de exces. Excesul elogiastic al patriei, la pachet cu partidul, cu conducătorul iubit şi aşa mai departe. Din cauza exceselor epocii de aur cred că generaţia mea nu mai poate recupera autentic, adică firesc organic, sentimentul patriotic, dragostea de patrie. Aşadar, oricât de scandalos sună, nu-mi iubesc ţara. Sentimentul patriotic, dragostea de ţară. Nu-mi iubesc ţara. N-o iubesc, doar mă interesează foarte mult ce i se întâmplă. Mă interesează şi-mi şi pasă de ceea ce facem fiecare cu ea. În loc de elegii sau elogii patriotice, vă voi povesti cum, de fapt de ce am hotărât imediat după Revoluţie să mă apuc de gazetărie. (…) Deci nu-mi iubesc ţara, doar continuă să-mi pese de ce i se (şi ni se) întâmplă.>> – Sorin Faur (Radio Guerrilla)

<<Spre surprinderea multora, bănuiesc, declar că sunt patriot. Sigur, patria pe care o iubesc e una interioară, alcătuită şi din amintiri, senzaţii şi emoţii. Factura lor e unică.>> – Răzvan Rădulescu (Interviu din Academia Caţavencu)

<<Şi ca să nu închei totuşi într-o notă excesiv de pesimistă, aş vrea să citez şi un alt tip de intelectual, unul care poate rămîne lucid, echilibrat şi credibil şi căruia i-am acordat constant respectul meu. Se numeşte Teodor Baconsky, e ambasadorul României în Franţa, Andorra şi Monaco şi spune aşa în interviul acordat în Suplimentul de cultură Cristinei Hermeziu: „Deşi trăim un moment istoric excelent, suntem dezbinaţi, agresivi şi demotivaţi. Aştept enorm de la tânăra generaţie, singura care poate schimba atmosfera toxică din viaţa publică, pentru a reinventa plăcerea convieţuirii“. Eu, unul, sceptic de meserie, nu prea trag speranţe.>> – Alin Ionescu (Academia Caţavencu)

Şi nu uitaţi, democracy is not a spectator sport. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că ea, democraţia, funcţionează doar atunci când toată lumea participă.


Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: