Ca la Cannes

Ca cinefil ce sunt, mă simt dator să vă spun şi eu câteva cuvinte despre Festivalul de Film de la Cannes. Ieri s-a încheiat ediţia cu numărul 64 a celui mai prestigios şi mai influent festival de film din lume, iar Premiile au fost distribuite în felul următor:

Palme d’OrTHE TREE OF LIFE, filmul enigmatic şi filosofic al scenaristului şi regizorului Terrence Malick; o dramă ambiţioasă, o meditaţie asupra vieţii, a morţii, şi a originii universului, văzută prin prisma unei familii texane din anii ’50. „Consider The Tree of Life a fi un film frumos şi contemplativ, abordând teme precum viaţa şi moartea, credinţa, familia, violenţa, şi natura. Nu e mult dialog în film, iar unele părţi se comportă ca un film mut; unii oameni l-au considerat inutil de obtuz, dar la premieră s-a bucurat de aplauze politicoase”, spunea Chaz Ebert, soţia marelui critic de film Roger Ebert, prezentă la Cannes în ultimii 20 de ani.
Cel mai bun regizorNicolas Winding Refn pentru filmul DRIVE, cu Ryan Gosling în rol principal.
Cea mai bună actriţăKirsten Dunst în MELANCHOLIA, regizat de Lars von Trier.
Cel mai bun actorJean Dujardin în THE ARTIST, regizat de Michel Hazanavicius.
Cel mai bun scenariuJoseph Cedar, pentru HEARAT SHULAYIM (FOOTNOTE).
Premiul juriuluiPOLISSE (POLISS), semnat de regizoarea Maïwenn Le Besco.
Grand Prix – la egalitate, LE GAMIN AU VÉLO (The Kid With a Bike) – cu Cécile De France -, şi BIR ZAMANLAR ANADOLU’DA (Once Upon a Time in Anatolia).

De ce merge lumea la Cannes? Pentru că este, cum ar zice unii, templul cinematografiei, meca cinefililor devotaţi, şi, nu în ultimul rând, pentru că la acest eveniment arta filmografică şi regizorii chiar contează.

Ce ai putut vedea şi auzi la ediţia de anul acesta? Pe Robert De Niro ca preşedinte al juriului, pe Faye Dunaway ca fata de pe posterul oficial şi ca invitată de onoare, pe Jean-Paul Belmondo care a fost omagiat şi premiat cu un Palm d’Or pentru întreaga carieră, multe multe filme frumoase şi provocatoare, mari vedete, staruri şi superstaruri, regizori valoroşi, covoare roşii, fotografi, fotografii, piaţă de filme (la propriu), jurnalişti, turişti, corespondenţi, mâncare scumpă, agitaţie, controverse, declaraţii deplasate, lume bună, fandoseală, lume nebună, iahturi, fast, farmec şi riviera; plus un critic de film pe al cărei tricou era inscripţionat „Le cinéma, c’est un art. La télé, c’est un meuble.” Astea din ce am citit şi auzit şi eu, că n-am fost acolo. Hahaha. Poate la anu’.

Din toată selecţia aia magică de filme, am lipit aici posterele celor care mi-au captat atenţia în mod deosebit:

 

Anunțuri

One Response to Ca la Cannes

  1. […] danez Nicolas Winding Refn, premiat anul trecut la Festivalul de Film de la Cannes, pentru filmul “Drive”, ar fi vrut să regizeze un episod din “Doctor Who”, […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: