Suta

Ianuarie 24, 2017

the-100-most-memorable-movie-shots-from-the-past-100-years

Jacob T. Swinney, realizator de filme din Baltimore cunoscut pentru excelentele sale eseuri video prin care analizează tehnica și stilul celor mai celebri regizori de film, a lansat cu ocazia ediției de anul trecut a Festivalului de Film Tribeca o compilație impresionantă menită să celebreze istoria de 100 de ani a cinematografiei – „100 Years/100 Shots”, adică o sută dintre cele mai inspirate și iconice cadre din istoria de o sută de ani a cinematografiei, într-un filmuleț de 6 minute. Un secol de cinema în 100 de imagini:


Cannes Cannes

Septembrie 19, 2012

A 65-a ediţie a Festivalului de film de la Cannes, ediţie aniversară care s-a desfăşurat între 16 şi 27 mai, a avut 22 de concurente în secţiunea competiţională. Dintre acestea, 5 au fie regizori americani, fie personaje americane. Filmele au părut mult mai accesibile decât în anii precedenţi. În deschidere a fost proiectat filmul lui Wes Anderson, „Moonrise Kingdom”, o frumoasă poveste de maturitate despre prima iubire. Premiul cel mare a fost înmânat austriacului Michael Haneke pentru „Amour”, un portret onest şi emoţionant al unui cuplu vârstinc ce se confruntă cu deteriorarea fizică şi mentală a soţiei după o serie de atacuri cerebrale. Dramedia „The Angels’ Share”, a englezului Ken Loach, a primit Premiul Juriului. După ce a câştigat marele premiu al juriului la Festivalul de Film Sundance, la începutul anului, „Beasts of the Southern Wild” a primit Caméra d’Or, concurând la Cannes în secţiunea Un Certain Regard.

Pentru Palm D’Or au concurat şi două filme cu gangsteri, ambele cu distribuţii impresionante. Unul e „Killing Them Softly”, scris şi regizat de australianul Andrew Dominik, iar celălalt e „Lawless”, al regizorului neo-zeelandez John Hillcoat, cu un scenariu semnat de muzicianul Nick Cave. Tot în competiţie au mai fost proiectate: „Cosmopolis”, noul film al lui David Cronenberg cu Robert Pattinson; „On the Road”, adaptarea lui Walter Salles la romanul cult al generaţiei beat de Jack Kerouac, cartea fiind descrisă ca fiind „un studiu despre tinerii care refuză să muncească, aşa cum erau ei, şi care cutreieră ţara la limita dintre delincvenţă şi vagabondaj”; provocatorul „The Paperboy”, al lui Lee Daniels; „Mud”, cu Matthew McConaughey şi regizat de Jeff Nichols; „Holy Motors”, de Leo Carax, despre „o zi din viaţa unui bărbat care îşi schimbă viaţa de la o oră la alta, aşa cum un asasin trece de la o ţintă la alta”. Româncele Cristina Flutur şi Cosmina Stratan au adus cinematografului românesc încă un succes major, prin premiile de interpretare la filmul „După Dealuri”, aflat şi el în competiţie.

Printre filmele menţionabile, aflate în afara competiţiei, s-au numărat „Hemingway & Gelhorn”, cu Clive Owen şi Nicole Kidman, despre scriitorul Ernet Hemingway şi cea de a treia lui soţie, jurnalista Martha Gelhorn, dar şi „7 Days in Havana”, o antologie despre Havana de astăzi.

În concluzie, Cannes 2013 pare să fi reuşit să ofere publicului, încă o dată, poveşti captivante şi provocatoare despre iubiri noi şi vechi, despre pasiune, despre sentimente şi despre idei care fac viaţa să merite a fi trăită. Afişul ediţiei de anul acesta a înfăţişat-o pe Marilyn Monroe suflând într-o lumânare de pe un tort. Marilyn, de la a cărei dispariţie de împlinesc 50 de ani, nu a participat niciodată la festival, dar imaginea ei a fost reprezentativă pentru a 65-a aniversare a Cannes-ului.

Mai jos se găsesc postate, în ordine alfabetică, posterele celor mai importante filme proiectate la Cannes, filme pe care intenţionez să le urmăresc în viitorul apropiat.

   


Ca la Cannes

Mai 23, 2011

Ca cinefil ce sunt, mă simt dator să vă spun şi eu câteva cuvinte despre Festivalul de Film de la Cannes. Ieri s-a încheiat ediţia cu numărul 64 a celui mai prestigios şi mai influent festival de film din lume, iar Premiile au fost distribuite în felul următor:

Palme d’OrTHE TREE OF LIFE, filmul enigmatic şi filosofic al scenaristului şi regizorului Terrence Malick; o dramă ambiţioasă, o meditaţie asupra vieţii, a morţii, şi a originii universului, văzută prin prisma unei familii texane din anii ’50. „Consider The Tree of Life a fi un film frumos şi contemplativ, abordând teme precum viaţa şi moartea, credinţa, familia, violenţa, şi natura. Nu e mult dialog în film, iar unele părţi se comportă ca un film mut; unii oameni l-au considerat inutil de obtuz, dar la premieră s-a bucurat de aplauze politicoase”, spunea Chaz Ebert, soţia marelui critic de film Roger Ebert, prezentă la Cannes în ultimii 20 de ani.
Cel mai bun regizorNicolas Winding Refn pentru filmul DRIVE, cu Ryan Gosling în rol principal.
Cea mai bună actriţăKirsten Dunst în MELANCHOLIA, regizat de Lars von Trier.
Cel mai bun actorJean Dujardin în THE ARTIST, regizat de Michel Hazanavicius.
Cel mai bun scenariuJoseph Cedar, pentru HEARAT SHULAYIM (FOOTNOTE).
Premiul juriuluiPOLISSE (POLISS), semnat de regizoarea Maïwenn Le Besco.
Grand Prix – la egalitate, LE GAMIN AU VÉLO (The Kid With a Bike) – cu Cécile De France -, şi BIR ZAMANLAR ANADOLU’DA (Once Upon a Time in Anatolia).

De ce merge lumea la Cannes? Pentru că este, cum ar zice unii, templul cinematografiei, meca cinefililor devotaţi, şi, nu în ultimul rând, pentru că la acest eveniment arta filmografică şi regizorii chiar contează.

Ce ai putut vedea şi auzi la ediţia de anul acesta? Pe Robert De Niro ca preşedinte al juriului, pe Faye Dunaway ca fata de pe posterul oficial şi ca invitată de onoare, pe Jean-Paul Belmondo care a fost omagiat şi premiat cu un Palm d’Or pentru întreaga carieră, multe multe filme frumoase şi provocatoare, mari vedete, staruri şi superstaruri, regizori valoroşi, covoare roşii, fotografi, fotografii, piaţă de filme (la propriu), jurnalişti, turişti, corespondenţi, mâncare scumpă, agitaţie, controverse, declaraţii deplasate, lume bună, fandoseală, lume nebună, iahturi, fast, farmec şi riviera; plus un critic de film pe al cărei tricou era inscripţionat „Le cinéma, c’est un art. La télé, c’est un meuble.” Astea din ce am citit şi auzit şi eu, că n-am fost acolo. Hahaha. Poate la anu’.

Din toată selecţia aia magică de filme, am lipit aici posterele celor care mi-au captat atenţia în mod deosebit:

 


%d blogeri au apreciat asta: