Despre geometria din filme și influența ei

Decembrie 16, 2016

geometry-of-movies

Cercuri. Triunghiuri. Pătrate. Chestii pe care probabil că nu te aștepți să le remarci în filme, însă producțiile cinematografice au folosit dintotdeauna astfel de forme geometrice pentru a ne influența subtil emoțiile. Cercurile sunt adorabile, triunghiurile sunt malefice, iar pătratele sunt plictisitoare. Cei de la Now You See It au realizat un mic eseu video care evidențiază modul în care filmele utilizează forme geometrice simple pentru a-ți „manipula” sentimentele.

Personajele negative sunt reprezentate de obicei prin forme mai clare, pentru a le sublinia asprimea – Maleficent, Darth Vader. Personajele pozitive sunt mai netede și mai rotunde, pentru a le face să pară mai drăgălașe – Mickey Mouse, Baloo. Iar pătratele sunt rezervate personajelor mai plictisitoare și/sau de modă veche – Carl Fredricksen din animația Up.

Această utilizare a geometriei e cel mai pronunțat vizibilă în filmele de animație, deoarece realizatorii acestora își pot desena literalmente personajele, sub orice formă doresc. Însă geometria este folosită în tot felul de filme – poți observa linii care ne direcționează privirea înspre un loc anume în filmul The Shining, sau linii care fac personajele să pară prinse, încolțite, cum ar fi în Catch Me If You Can. Filmele ascund la vedere tot felul de forme geometrice. Trebuie doar să le observi.


Shot-uri de Coen

Februarie 28, 2016

The Big Lebowski 600x300

Geniul fraților Coen – Joel & Ethan – e incontestabil. Scriu scenariile, produc, regizează și montează împreună toate filmele lor. Fiecare cadru, fiecare mișcare a camerei și fiecare obiect de pe ecran contribuie la viziunea specifică a filmelor celor doi cineaști. Sunt adevărați maeștri în crearea atmosferei. Și o mare parte din asta se datorează, după cum explică clipul următor, utilizării cadrelor largi, a „cadrelor inversate”, a ritmului fiecărei scene și a modului în care e filmată fiecare conversație în parte. Te invit să-l urmărești.


Top filme vizionate în 2015

Ianuarie 13, 2016

Top filme 2015

Anul 2015 a fost unul foarte bogat în producții cinematografice. Și, tot din punct de vedere cinematografic, s-a încheiat așa cum se cuvine – cu topuri și liste. De la Richard Roeper, Peter Travers și Christy Lemire și până la Cinemil, Piratul Cinefil și EdgeAndBack, toți cinefilii și criticii de specialitate au întocmit topuri cu cele mai bune filme. Astea fiind spuse și studiate (cu plăcere), a sosit timpul să adun și eu sub forma unei liste titlurile filmelor mele favorite, filme pe care le-aș putea recomanda prietenilor la orice oră. Din cele 196 de filme vizionate în 2015, acestea sunt preferatele mele:

The Martian
Inside Out
Mad Max: Fury Road
Star Wars: The Force Awakens
Bridge of Spies
Ex Machina
Nightcrawler
Birdman
Boyhood
Whiplash


Breaking Fiction

Ianuarie 11, 2016

Breaking Fiction

Pulp Fiction, capodopera cinematografică a lui Quentin Tarantino din 1994 (și unul dintre filmele mele favorite all-time), și-a pus amprenta emblematică pe aproape tot ce a urmat, de la tricouri, posturi de radio și meniuri de restaurante și până la o legiune întreagă de filme. Dar și seriale. Printre acestea se numără multi-premiatul „Breaking Bad”. Urmărind serialul lui Vince Gilligan nu poți să nu observi asemănările stilistice dintre acesta și filmul lui Tarantino. Tocmai de aceea, Jorge Luengo Ruiz a creat un excelent clip menit să ilustreze similaritățile dintre cele două producții. De la unghiurile alese pentru filmarea anumitor scene (imaginile iconice din interiorul portbagajului), la asemănarea dintre personajele Jane Margolis și Mia Wallace și până la scena în care Jesse Pinkman e indecis în alegerea armei potrivite (vezi scena cu Bruce Willis și katana). Faptul că și Pulp Fiction e, la bază, construit tot ca o serie de omagii aduse altor filme, face ca paralela vizuală dintre cele două să fie cu atât mai specială. Voilà:


William H. Macy e cel mai mare ratat

Mai 7, 2015

William H. Macy

Să fie oare William H. Macy cel mai mare loser din cinematografie? Cu siguranță! În peste 30 de ani de carieră, în care a colaborat cu mari nume și talente ale filmului, actorul american a demonstrat că e un adevărat maestru în a interpreta ratați și ghinioniști. Tocmai pentru a sublinia acest lucru, cei de la The Huffington Post au realizat un montaj excelent prin care ne invită să aruncăm o privire asupra modului în care Bill Macy a explorat, prin personajele sale, diferitele nuanțe și profunzimi ale artei de perdant. Prin versatilitatea sa, multitalentatul actor a reușit să ridice pe noi culmi loser-ul din cinematografie și chiar să-l redefinească. Îl ajută și mecla, ce-i drept.

O fi el cel mai mare ratat din lumea filmului, dar are una dintre cele mai frumoase și solide căsnicii de la Hollywood, doi copii, un premiu Emmy și o nominalizare la Oscar. Și un serial de succes în care mereu reușește să amuze, să surprindă, să supraviețuiască și, ocazional, chiar să cucerească inimi. Deci da, uitați-vă la „Shameless.”

P.S.: Cred că nu deranjez pe nimeni dacă spun că podiumul Cinema’s Number One Loser e completat de Steve Buscemi și John Turturro.


Oscars 2015 • Câştigători

Martie 4, 2015

87th Academy Awards

Academia Americană de Film Arte și Științe a păstrat tradiția și a înmânat și anul acesta statuete de aur celor mai valoroase resurse ale omenirii – celebritățile. Gala cu numarul 87 a Oscarurilor a ținut să ne re-reamintească (în caz ca am fi uitat vreunul dintre noi) despre importanța Hollywood-ului și a filmelor, și ne-a bătut iarași la cap să mergem să le vedem și să nu care cumva să uităm să le și apreciem. Și a făcut-o avându-l pe Neil Patrick Harris ca maestru de ceremonii.

După reușitul moment muzical din deschidere (big thumbs up pentru faza dintre Anna Kendrick și Jack Black), J.K. Simmons a urcat pe scenă să-și ridice binemeritatul premiul pentru Cel mai bun actor în rol secundar. A urmat regizorul lui „Ida”, care a ridicat premiul pentru film străin, și apoi a început să curgă cu premii de la un moment dat aveai impresia ca vor înmâna Oscaruri fiecărei persoane care reușește să ajungă prima pe scenă. După cum era de așteptat, Julianne Moore a fost recompensată pentru rolul ei din „Still Alice”, unde interpretează o femeie diagnosticată cu Alzheimer timpuriu. Eddie Redmayne a primit statueta pentru Cel mai bun actor în rol principal, făcând o treabă excelentă în „The Theory of Everything”, film descris de un critic TV drept cea mai draguță producție Hallmark Channel realizată vreodată.

J.K. Simmons, Patricia Arquette, Julianne Moore, Eddie Redmayne

Dacă e un lucru pe care majoritatea candidatelor la Oscarurile de anul acesta l-au avut în comun, e faptul că au avut aceeași temă: „vânarea” visului și depășirea obstacolelor. Remarcabil este și faptul că fiecare dintre filmele nominalizate la categoria Cel mai bun film a câștigat câte un trofeu. Premiul cel mare a ajuns la „Birdman or (The Unexpected Virtue of Ignorance)”, ceea ce subliniază încă o dată obsesia Academiei de a recompensa filmele despre filme/actori și industria de divertisment (vezi „Argo”, „The Artist”). Ambele producții considerate favorite la această categorie reprezintă realizări cinematografice remarcabile: „Boyhood”, un film inteligent, profund și un experiment complet original; „Birdman”, inteligent, provocator și o adevarată capodoperă tehnică. De asemenea o explorare pretențioasă, dar captivantă, a ego-ului actoricesc. Ambele memorabile și e clar că niciunul nu merita să fie trecut cu vederea. Cu siguranță nu au meritat să fie trecute cu vederea nici „Selma”, sau „The Lego Movie”, sau interpretarea fantastică a lui Jake Gyllenhaal din „Nightcrawler”, dar asta e cu totul altă poveste ce aparține deja trecutului.

Alejandro Gonzalez Iñárittu (center) and the cast and crew of Birdman or (The Unexpected Virtue of Ignorance)

Per total, patru premii pentru „Birdman”, patru pentru favoritul meu „The Grand Budapest Hotel”, gală lungă, oameni talentați, mici surprize, discursuri alese, ceva muzică bună, mulți milionari și câțiva premiați pe merit. Dacă întreagă gală ar putea fi descrisă cu un singur gest, acesta ar fi acela. Un mare plus al ceremoniei: la câteva categorii, în locul clasicelor clipuri derulate la citirea nominalizaților, am avut plăcerea să vedem mici tablouri cu elemente reprezentative ale filmului/producției (vezi premiul pentru Cea mai bună scenografie). Oscarurile de anul acesta au înregistrat cea mai scazută audiență din ultimii 6 ani. După cum spunea Seth Meyers, acestea au fost urmărite de atât de puțină lume încât au fost nominalizate la Oscar. Zing! Iar acum, cea mai informativă și plictisitoare parte a acestui articol – lista câștigătorilor:

Cel mai bun film al anului:

 Birdman
• American Sniper
• Boyhood
• The Imitation Game
• The Grand Budapest Hotel
• Selma
• The Theory of Everything
• Whiplash

Cel mai bun actor – rol principal:
 Eddie Redmayne – „The Theory of Everyting”
• Steve Carell – „Foxcatcher”
• Benedict Cumberbatch – „The Imitation Game”
• Bradley Cooper – „American Sniper”
• Michael Keaton – „Birdman”

Cea mai bună actriţă – rol principal:
 Julianne Moore – „Still Alice”
• Marion Cotillard – „Deux jours, une nuit”
• Felicity Jones – „The Theory of Everything”
• Rosamund Pike – „Gone Girl”
• Reese Witherspoon – „Wild”

Cel mai bun actor – rol secundar:
J.K. Simmons – „Whiplash”
• Robert Duvall – „The Judge”
• Ethan Hawke – „Boyhood”
• Edward Norton – „Birdman”
• Mark Ruffalo – „Foxcatcher”

Cea mai bună actriţă – rol secundar:
 Patricia Arquette – „Boyhood”
• Laura Dern – „Wild”
• Keira Knightley – „The Imitation Game”
• Emma Stone – „Birdman”
• Mery Streep – „Into the Woods”

Cel mai bun regizor:
Alejandro González Iñárritu – „Birdman”
• Richard Linklater – „Boyhood”
• Bennett Miller – „Foxcatcher”
• Wes Anderson – „The Grand Budapest Hotel”
• Morten Tyldum – „The Imitation Game”

Cel mai bun scenariu original:
„Birdman” – Alejandro González Iñárritu, Nicolás Giacobone, Alexander Dinelaris, Armando Bo
• „Boyhood” – Richard Linklater
• „Foxcatcher” – E. Max Frye, Dan Futterman
• „The Grand Budapest Hotel” – Wes Anderson, Hugo Guinness
• „Nightcrawler” – Dan Gilroy

Cel mai bun scenariu adaptat:
„The Imitation Game”Graham Moore
• „American Sniper” – Jason Hall
• „Inherent Vice” – Paul Thomas Anderson
• „The Theory of Everything” – Anthony McCarten
• „Whiplash” – Damien Chazelle

Cel mai bun film străin:
„Ida” (Polonia)
• „Mandariinid” (Estonia)
• „Leviafan” (Rusia)
• „Relatos salvajes” (Argentina)
• „Timbuktu” (Mauritania)

Cea mai bună animaţie:
„Big Hero 6”
• „The Boxtrolls”
• „How to Train Your Dragon 2”
• „Song of the Sea”
• „The Tale of Princess Kaguya”

Cel mai bun documentar:
„20 Feet from Stardom”
• „The Act of Killing”
• „Cutie and the Boxer”
• „Dirty Wars”
• „The Square”

Cea mai bună muzică – cântec original:
„Selma” – Common, John Legend („Glory”)
• „The Lego Movie” – Shawn Patterson („Everything is Awesome”)
• „Beyond the Lights” – Diane Warren („Grateful”)
• „Glen Campbell: I’ll Be Me” – Glen Campbell, Julian Raymond („I’m Not Gonna Miss You”)
• „Begin Again” – Gregg Alexander, Danielle Brisebois („Lost Stars”)

Lista completă a câștigătorilor o găsești aici.


Top filme vizionate în 2014

Februarie 20, 2015

Top filme 2014

Se zice că viața e ceea ce se întâmplă în timp ce ești ocupat să-ți faci planuri. Eu tind să cred că zicala asta se aplică și în cazul listelor și în cel al topurilor de filme. Și, cum niciodată nu e prea târziu pentru o listă, mi-am făcut datoria de cinefil și am întocmit mai jos un top al filmelor mele favorite, vizionate în 2014. Un astfel de top nu e alcătuit doar din producțiile cinematografice care mi-au lăsat o primă impresie foarte bună, dar și din cele care au rămas cu mine pe tot parcursul anului. Filme de care îmi amintesc de fiecare dată când sunt întrebat în legătură cu un film bun, și cărora le-ar sta chiar foarte bine pe raftul meu cu DVD-uri.

Dar ce face ca un film să fie bun, sa fie valoros în viziunea mea? Ei bine, e vorba de acele filme care mă inspiră, mă învață, mă educă, mă poartă în locuri inedite, mă provoacă, sau chiar mă motivează; cele care reușesc să aibă un considerabil impact emoțional și cu care reușesc să stabilesc o legătură oarecum intimă. Filmele care rămân cu mine și la care continui să mă gândesc ore bune și chiar zile după vizionare. Acele filme care mă fac să mă gândesc „eu ce aș face dacă aș fi în situația respectivă?” Filmele pe care doresc sa le revăd chiar și pentru simplul motiv că poate mi-a scăpat ceva la prima vizionare. Filmele care mă intrigă, mă surprind, cele care reușesc să-mi ofere o doză bună de divertisment… Și uite așa, lista de motive poate continua. Ce ți-e și cu listele astea…

The Grand Budapest Hotel
Dawn of the Planet of the Apes
Interstellar
Predestination
Gone Girl
Fury
Chef
Penguins of Madagascar
Guardians of the Galaxy
Edge of Tomorrow
Snowpiercer
Godzilla
Rush
Dallas Buyers Club
The Wolf of Wall Street
Nebraska
Smashed
Before Sunrise / Before Sunset / Before Midnight

Care sunt filmele care te-au încântat pe tine cel mai mult anul trecut? Pe care le-ai mai vedea și a doua oară și ori de câte ori ai avea ocazia? Ce face ca un film sa fie valoros în opinia ta?


%d blogeri au apreciat asta: